Benjamin Fundoianu
B. FUNDOIANU (pseud. lui Benjamin Wexler), 14 noiembrie 1898, Iași - 2 octombrie 1944, Auschwitz (Polonia), poet și eseist, luându-și numele literar de la moșia Fundoaia (jud. Dorohoi), unde bunicul dinspre tată fusese arendaș. Studiază la Liceul Național și la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Debutul poetic în revista Valuri, Iași, 1914. Debutul editorial are loc în 1918, cu o povestire de inspirație biblică, Tăgăduința lui Petru. Colaborează cu poeme și foiletoane pe teme diverse la Viața nouă, Rampa, Adevărul literar și artistic, Contimporanul, Integral etc. O parte din eseuri vor fi adunate în volumul Imagini și cărți din Franța (1922). Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula, pe care, din lipsă de mijloace materiale, sunt nevoiți să-l desființeze în 1923, anul în care Fundoianu se și expatriază. De la Paris, cu ajutorul prietenilor din țară și al lui Ion Minulescu în mod deosebit, face să apară volumul Priveliști (1930).
După o perioadă de privațiuni, publică în prestigioase reviste de profil din Franța, iar, mai târziu, și în reviste de peste Ocean, continuând să trimită colaborări la revistele din țară. Activitatea sa se va concretiza în numeroase lucrări: Ulysse, Les Cahiers du Journal des poètes, Bruxelles, 1933; Rimbaud le Voyou, Éditions Denoёl et Steele, 1933; La conscience malheureuse, Éditions Denoёl et Steele, 1937; Faux Traité d’Esthétique, Éditions Denoёl et Steele, 1938; Baudelaire et l’expérience du gouffre, Éditions Seghers, 1947 (postum). A tradus în franceză versuri din Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea și Ion Minulescu.
Creația poetică originală franceză a lui Benjamin Fundoianu a fost adunată în volumul antologic Le mal des fantômes (1980).
În martie 1944, ca urmare a unui denunţ, este arestat, împreună cu sora sa, Lina, şi închis în lagărul de la Drancy. Câţiva prieteni obţin eliberarea lui Fundoianu, care însă nu acceptă să părăsească lagărul fără Lina. La 30 mai 1944, sunt deportaţi împreună la Auschwitz. Urma Linei se pierde, iar B. Fundoianu va fi gazat în ziua de 2 sau 3 octombrie 1944.
