„Alexei Şciusev a fost un arhitect înzestrat cu abilităţi unice şi, probabil, singurul arhitect sovietic de rang înalt care a excelat în toate cele trei epoci stilistice din secolul al XX-lea în URSS. Încă înainte de revoluţia din 1917, Şciusev era considerat drept unul dintre cei mai distinşi arhitecţi în stilul Art Nouveau, precum se vede clar şi în proiectele sale pentru lăcaşuri de cult. În anii ’20 Şciusev s-a remarcat în stilul constructivist, devenind unul dintre cei mai importanţi şi, cu siguranţă, unul dintre cei mai buni arhitecţi din Rusia sovietică. În 1931 a trecut la noul stil, numit stalinist, fiind, de fapt, unul dintre fondatorii acestuia în calitate de arhitect al primelor şi, probabil, al celor mai odioase edificii staliniste. Multiplele sale titluri şi premii şi, desigur, statutul său de unul dintre cei mai importanţi arhitecţi sovietici i-au revenit lui Şciusev în timpul domniei lui Stalin. Le-a căştigat şi pentru unele modele lipsite de valoare, dar care satisfăceau perfect gusturile celor de la guvernare. Şi totuşi, adevăratele sale succese (cele de până la Revoluţie şi cele din anii ’20) au rămas în umbră, neinvestigate şi, multe dintre ele, practic necunoscute. În perioada sovietică, desigur, arhitectura bisericească prerevoluţionară nu se bucura de o atenţie pe măsură. În cele din urmă, Alexei Şciusev, arhitectul eclectic-stalinist, l-a eclipsat complet pe celălalt Şciusev – fostul constructivist rafinat şi sensibil.” (Dmitri Hmeiniţki)