„Poezia Eugeniei Bulat este o poezie totală. Ea nu se citește: se trăiește. Nu se înțelege: se asimilează. Nu se cântă: se ascultă așa cum te-ai scufunda într-o simfonie. Nu se imaginează: se revarsă peste tine precum un film tridimensional. Ea cuprinde în sine totalitatea mișcărilor sufletești. Este esențială și selectă, dar acoperă orice extensie a spiritului, fără să risipească niciun element din care respiră zborul uman.” (Francesco BALDASSI)

„Un asemenea tip de discurs «interfrontalier», o astfel de anamneză – care învederează patria amintirilor şi spațiul mai amplu al semnificațiilor şi corespondențelor, tinzând spre Unitate, spre întoarcerea acasă la un nivel superior – reprezintă nucleul poeziei sale. Toate scrierile mele sunt, de fapt, tot atâtea întoarceri acasă, ar putea declara poeta, fără riscul de a exagera.” (Geo VASILE)