„Au trecut mai bine de 75 de ani de la apariția (în 1927) a romanului Ciuleandra, dar narațiunea şi sensurile ei simbolice își dovedesc o excepțională vitalitate. Posteritatea a făcut, printr-o serie de argumente și conjuncturi imprevizibile, ca micul roman rebrenian să devanseze cota marii, impecabilei și recii construcții din Răscoala, pentru ca astăzi Ciuleandra să poată fi așezat, fără vreo manevră de supralicitare, în preajma capodoperelor Ion și Pădurea spânzuraților pe care timpul nu le-a clintit din prima linie valorică a operei prozatorului ardelean.” (Ion Simuț)