„Lucrarea, copioasă și bine scrisă, abundă în informații privitoare la ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu în cadrul Partidului Comunist până când ajunge la putere în 1965, vorbește despre politica sa naționalistă și modernizatoare impusă la modul violent, despre independența sa în sânul lagărului sovietic, despre puterea sa represivă marcată de omniprezența Securității, despre cultul personalității, fără a uita obstinația acestuia de a-și conferi o legitimitate științifică prin confecționarea unor diplome false. (…) O biografie magistrală, bazată pe o foarte importantă muncă de arhivă, care ne invită să reflectăm la entuziasmul pe care-l exercită dictatorii sângeroși înainte de a-și arunca țările lor în coșmar.” (Le Figaro Histoire)

„Asta nu e propagandă! este o examinare fascinantă a modului în care „războiul împotriva realității“ a „lichefiat“ societățile, oferind exemple din Filipine și SUA, Mexic și Ucraina. Cartea spune o poveste descurajantă despre cum forțele întunericului au capturat o revoluție a comunicării, menită să facă lumină, marginalizându-i pe campionii libertății de exprimare.”

John Thornhill, Financial Times

„Peter Pomerantsev revine cu o carte pătrunzătoare, Asta nu e propagandă! Aventuri în războiul cu realitatea, încearcând să înțeleagă, în parte, globalizarea unor fenomenele derutante pe care le-a observat, mai întâi, în Rusia. Descendent dintr-o familie de disidenți sovietici exilați, Pomerantsev juxtapune povestea familiei sale, ce se desfășoară într-o perioadă când ideile, arta și informațiile erau o provocare pentru regimul tiranic, cu un prezent în care adevărul nu pare să mai conteze.”

Michelle Goldberg, New York Times

„Istoria intelectuală a României a oglindit, începând din secolul al XIX-lea, întregul spectru al gândirii europene. În același timp, dezbaterile românești au reflectat caracteristicile specifice ale țării, în cadrul regiunii sud est europene. Victor Rizescu a publicat numeroase lucrări despre gândirea social-politică românească, cu accent asupra corelațiilor politice diverse ale liberalismului local și ale criticilor formulate la adresa lui. Volumul de față conține o colecție de studii ale sale asupra sindicalismului și a proiectului de reorganizare corporatistă a statului român în perioada interbelică. Ele demonstrează anvergura problematicii respective în contextul epocii. Un veritabil tezaur de fapte inedite.” (Armin Heinen, profesor emerit, Universitatea din Aachen)

„O excelentă lucrare de istorie, atent cercetată și minunat scrisă, și în același timp un studiu profund al unei probleme centrale a timpului nostru. Trebuie citită de toți cei care caută o perspectivă asupra tuturor minciunilor războiului și a tuturor războaielor minciunii.” (Timothy Snyder)

„Cartea de față este o cercetare istorică și o analiză critică, scrisă cu talent literar. Peter Pomerantsev sapă adânc în istoria războiului informațional pentru a ne ajuta să înțelegem cum să luptăm împotriva șarlatanilor și a traficanților de frică în prezent.” (Anne Applebaum)

„Pogromul e o carte splendidă, una care fixează acel moment de la începutul secolului XX când în Europa exilul a devenit ucigaș într-un mod care anunța sfârșitul tuturor lucrurilor. Cartea ne arată oroarea stradă că stradă, măcelărie cu măcelărie – cu o claritate covârșitoare și o concizie admirabilă.”

Philip Roth

„Această carte, un model al artei istoriografice, demonstrează cum un singur eveniment petrecut într-un oraș de provincie poate aprinde imaginația unui secol întreg. Grația structurală și claritatea scriiturii în proză fac ca o viață dedicată meditației cu privire la istorie și un deceniu de cercetare în mai multe limbi să ajungă la orice cititor interesat de istoria evreilor, rușilor și chiar americanilor.”

Timothy Snyder

„Măcelărirea metodică a unui număr de patruzeci și nouă de evrei pe străzile Chișinăului, capitala Moldovei pe durata a trei zile din luna aprilie 1903 a fost un eveniment de răscruce în istoria antisemitismului modern și în problema ascensiunii Sionismului și, ca simbol al violenței rasiale, a fost un catalizator al ascensiunii NAACP. Cu o debordantă energie de cercetător, Zipperstein dezgroapă surse în limba rusă, idiș și engleză care demonstrează nu doar de ce acest eveniment sângeros a aprins imaginația evreilor și sentimentul luptei din exil, ci și de ce acest eveniment a avut o rezonanță internațională atât de îndelungată.”

The New Yorker

„Povestea pogromului din Chișinău e o folositoare aducere aminte a faptului că fenomenul fake news, teoriile conspirației și proliferarea zvonurilor nu au început odată cu Twitter, Facebook și Youtube. În anumite sensuri, așa cum subliniază eminentul istoric al istoriei evreilor Steven Zipperstein, totul a început cu era pogromului.”

Mark Mazower, Jewish Review of Books

„Extraordinar… Genial și consecvent, Zipperstein urmărește punctul de cotitură al ideologiei antisemite de la diferența religioasă la conflictul economic și cultural. Dar se poate ca această carte să aibă un impact cât se poate de profund asupra modului în care vedem mișcările antisemite și rudele lor apropiate – alte mișcări rasiste sau extremiste – azi.”

Jim Kaplan, National Review.

„O asemenea carte n-ar fi fost posibilă pînă recent din mai multe motive.

Lingviștii dintre 1950 și 1989, timp de 40 de ani, au fost formați la școala continuității. Patriotismul le-a servit drept metodologie. Bățul (cenzura comunistă) și morcovul (posturi de cercetători, profesori, academicieni, poziții în comitete și comisii) au făcut restul.

Internetul a adus online – cel mai mult după 2010, cînd se consolidează Google Books – o cantitate enormă de documente vechi, altfel greu accesibile. Google a permis căutarea de cuvinte și frecvențe, lucru imposibil pînă atunci.

Inscripții antice cu elemente de latină vorbită, documente dintre 600 și 900 cu latină tîrzie – toate acestea fuseseră inaccesibile.

Atlase dialectale – italian, francez, albanez, bulgar – ne permit ceea ce acum 20 de ani era imposibil.

Cartea face două lucruri: precizează în timp și spațiu cînd și unde apare lexicul limbii române.” (Dan Ungureanu)

„Basarabia sub stăpânire rusă era un spațiu „de tranziție” între periferiile occidentale ale imperiului și Noua Rusie (Novorossia), teritoriu supus unui intens proces de colonizare. Acest statut special se evidenția la nivel simbolic, administrativ şi legislativ. La începutul secolului al XIX-lea, regiunea s-a integrat treptat în spațiul mental, politic și social al Imperiului Rus. Pe parcursul secolului s-au produs schimbări fundamentale în limbajele de descriere și percepție a Basarabiei, legate de două concepții alternative ale spațiului imperial rus. Primul model accentua importanţa „privirii directe” a demnitarilor imperiali, în timpul călătoriilor frecvente în regiune din primele decenii de după anexare. Al doilea model, dominant după 1860, se baza pe viziunea rațională, abstractă și impersonală a birocrației moderne, pe conceptele de uniformitate și transparență administrativă. După 1862, Basarabia devine o regiune contestată, un obiect al „concurenței simbolice” dintre Rusia și România modernă, fiind singurul teritoriu rus disputat între imperiu și un stat-națiune. Pe baza abordărilor teoretice recente, volumul reevaluează critic narațiunile și interpretările istorice tradiționale privind evoluția Basarabiei în componența Imperiului Rus.” (Andrei Cușco), (Victor Taki)

Această istorie a poporului sârb, publicată inițial în colecția The Peoples of Europe a prestigioasei edituri britanice Blackwell din Oxford, debutează cu venirea și stabilirea slavilor în Peninsula Balcanică în sec. al VII-lea și se încheie cu destrămarea Iugoslaviei la sfârşit de secol XX. În baza propriilor cercetări și a unei bogate bibliografii contemporane, academicianul Sima M. Cirkovic reușeşte să prezinte evoluția poporului sârb de-a lungul timpului în lupta sa pentru independență față de Bizanț, faţă de jugul de veacuri al stăpânirii otomane, transformându-se într-un stat modern dintr-o regiune zbuciumată din sud-estul Europei.
Analiza riguroasă și obiectivă a autorului contrabalansează viziunea tradițională, unilaterală și politică a altor istorii de acest fel, acordând o atenție sporită evoluției social-economice a națiunii sârbe în timp și spațiu. În prezentarea sa, istoricul conferă aceeași importanță atât perioadei de glorie medievale a poporului sârb, cât și a celei contemporane, concentrându-se atât asupra procesului de integrare, cât și a celui de dezintegrare care au caracterizat istoria sârbilor. Volumul Sârbii între popoarele europene oferă cititorului o imagine de ansamblu profundă din trecutul zbuciumat al națiunii sârbe, călăuzindu-l în înțelegerea complexă a evenimentelor recente.