Cartier Archives - Editura CARTIER: Carti online

Cerul alege. Aforisme

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 13:41:27 +0000

„Printre calităţile scrisului lui Grigore Vieru sunt unitatea stilistică, de vorbire, dublată de o mare iubire pentru limba care ne uneşte, un simţământ ce se revendică de la eminesciana simţire românească şi un acut sentiment al valorilor naţionale pe care niciun Prut nu-l poate şterge. Grigore Vieru este o rugăciune şi o rugăminte la reconstituirea ideii de unitate naţională sub egida limbii române.” (Traian T. Coșovei)

The post Cerul alege. Aforisme appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Aer verde, matern

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 13:35:39 +0000

„Cine a citit odată o carte de Grigore Vieru va reveni, cu siguranță, la textele acestui mare poet. Adulții îl vor reciti pentru că descoperă în ele «luminile și umbrele sufletului» (Petru Creția), partea nevăzută a lucrurilor pe care credem că le cunoaștem, profunzimea, frumusețea și înțelepciunea Cuvântului. Copiii – pentru că versurile sale sunt limpezi ca roua dimineții («acest geniu al ierbii/ care e roua»!), au mereu un zâmbet în colțul gurii și te încurajează să-ți crești aripi pentru zbor înalt. Ce nume o fi având magnetul ascuns în poezia vieriană? Talent? Muncă? Dragoste? Noblețe sufletească? Mai degrabă, toate la un loc. Și, bineînțeles, Credința. Toți marii poeți își scriu versurile în colaborare cu Dumnezeu.” (Vasile Romanciuc)

The post Aer verde, matern appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Frica

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 13:27:25 +0000

„Daniela Rațiu reconstituie cu minuţiozitate contextul anilor ‘5o, în încercarea de a afla cine a fost Ana Pauker și cum a fost posibilă ascensiunea şi decăderea ei în regimul totalitar comunist. Profund şi tulburător, romanul este o incursiune în mecanismul infernal al «banalităţii răului», în centrul căruia se află nu doar destinul individual al celei supranumite «Stalin în fustă», ci chiar eşecul umanităţii. O ficţiune documentară excelent calibrată, care ne determină să ne punem întrebări cu privire la natura responsabilităţii individuale într-un regim politic în care legea nu sancţionează crima şi violenţa împotriva celor ce gândesc şi acţionează liber.” (Carmen Muşat)

„Subtil, ca într-o succesiune de transe nemediate, Daniela Raţiu se şi ne întreabă: cine e istoria? Poate că nu marile evenimente compun istoria, ci oamenii importanţi cu deciziile şi goana lor înverşunată după putere în acest sens abia, pentru a decela adevărata istorie a lumii ar fi suficient să cercetăm în amănunt vieţile celor puternici. Sistemele sunt făcute de şi din oameni, uneori doar de şi din ei, ca în cazul dictaturilor. Un roman nu de citit, ci de-a dreptul de studiat. Mai ales de către cei care deja uită istoria – cu tot cu oamenii care au generat-o, condamnându-ne pe toţi să repetăm greșelile trecutului.” (Cristian Fulas)

„Scriitoarea, poeta şi jurnalista Daniela Raţiu realizează o recuperare strălucită a unor personaje şi a unei epoci în cel mai potrivit context global. «Jidanca, otreapa, oborotena, căţeaua Ana Pauker», iată doar una dintre mantrele hipnotice prin intermediul cărora alunecăm în cele mai adănci şi întunecoase falii ale istoriei recente. Nu e o cădere uşoară, dar e una necesară pentru a înţelege mai bine prezentul în spatele naraţiunii stă o minuţioasă documentare, iar peste tot şi peste toate plutesc umbra lui Stalin, respiraţia, râsul lui. Un frison. O zguduitoare poezie a fricii.” (Lavinia Bălulescu)

The post Frica appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Literatura română din Republica Moldova 1991 – 2025

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 09:27:48 +0000

„„Literatura română este una și indivizibilă”, afirmă Mircea V. Ciobanu încă de pe prima pagină a sintezei sale, refuzând enclavizarea „literaturii basarabene”, pe care destui critici și istorici literari au comis-o și încă o comit, dacă nu intenționat, cel puțin rezidual. Dar uneori normalitatea, chiar în formele ei evidente, trebuie documentată și promovată. Lucrarea de față, care favorizează „o perspectivă a cititorului”, ne pune în fața unei panorame ample, în care sunt înregistrate în primul rând cărțile relevante apărute în ultimii 35 de ani. Accentuez: cărțile, nu grupările, curentele literare, autorii cu plasările lor ideologice într-un câmp cultural vast, cel „regional”, al „literaturii basarabene”, angajat permanent în căutarea unei identități, simultan cu naturalizarea în câmpului mai vast al literaturii române în ansamblul ei. Iar alegerea este cea mai potrivită, pentru că, după ce a ieșit din cadrul geo-politic sovietic, după ce și-a asumat la nivel tematic, dar și structural relația cu trecutul recent, traumatizant adesea, după ce a reconstruit literar o identitate abuzată decenii la rând, literatura care s-a scris în stânga Prutului a livrat opere de neignorat pentru întregul sistem, fie el identitar sau ideologic, fie estetic sau stilistic al literaturii române contemporane. Mircea V. Ciobanu oferă, prin această lucrare, un ghid esențial de lectură, care ne pune în fața unei evidențe: cărțile scrise în ultimele trei decenii și jumătate în Republica Moldova alcătuiesc o parte consistentă a literaturii române contemporane. E un prilej pentru cititorii și criticii din țară să conștientizeze definitiv această realitate.” (Bogdan Crețu)

The post Literatura română din Republica Moldova 1991 – 2025 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Piciorul meu de trandafir

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 09:11:32 +0000

„De obicei când cineva scrie despre copilărie se face așa mic micuț și prostuț, dar aici nu, nu mimează inocența. Volumul are un fel simpatic de a devia de la compunerile obișnuite școlare si se duce în maturitate.” (Dan Sociu)

„Poemele Clarei sunt crenguțe atârnate la granița dintre vis și real, iar universul pe care îl descriu e dincolo de viață. Mereu mi-am imaginat că așa se simte când treci în neființă – corpul îți e mai ușor; în jurul tău e o dezordine colorată, la fel ca în paginile cărții. John Bagăli, prietenul ei imaginar, e un personaj cu care se plimbă de mână copilul tău interior. Volumul de debut al Clarei reconstruiește în fiecare dintre noi lumi pe care nu le credeam posibile. Și lumi din care, ne dăm seama mai târziu, nu ne vom întoarce niciodată singuri.” (Irina Francisca Ion)

The post Piciorul meu de trandafir appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Femeia care nu se mai uită la cer

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 09:01:55 +0000

„Despre ideea diferenței, a imposibilității comunicării dar și, ca supratemă, despre despărțirea (relativă) de lume scrie Mariana Codruț în volumul Femeia care nu se mai uită la cer. E mult de brodat aici în vremi ale nimicului și mai ales ale unui foarte prost mascat anticomunism care încă mai bântuie literatura română, însă prozele ei evită tema cu grație și rămân în ceea ce în linii mari putem numi umanism. Lumea e așa cum e și nu istoria, la rândul său discurs, o va schimba.
E o carte stranie, îți dă senzația de irealitate, de altă lume, generată de simpla poziționare în spațiul literar. Uneori, asta se întâmplă : literatura modifică realitatea în moduri imperceptibile și o transpune într-un soi de spațiu magic neprecizat pe care îl numim povestire, dar căruia ar trebui să-i găsim alt nume.
Refuzând să-și politizeze textele, Mariana Codruț scrie despre noi. Și asta e minunat.” (Cristian FULAȘ)

„Citești proza scurtă a Marianei Codruț ca să cunoști oameni. Ai de la început sentimentul acut că îi știi de-o viață, și totuși secvența pe care scriitoarea o șlefuiește preț de câteva pagini e de fiecare dată o surpriză, în sens uman și în sens literar.
„Mirosea a mâncare caldă și a rufe geruite” în apartamentul unui șofer și al unei bucătărese cu trei copii. O flanea de bărbat, smulsă de vânt din balconul de deasupra, ajunge la ei. Mariana Codruț ne introduce incognito în casa oamenilor, vorbele și gesturile lor devin ale noastre, fără să știm încotro vor duce. Îți stă inima o clipă și duioșia răsare când nu te aștepți.
Toată galeria de personaje din volumul de povestiri Femeia care nu se mai uită la cer arată o mare empatie, dar, în mod paradoxal, și o detașare de… entomolog, care își urmărește ființele sub o lupă fină, calibrată cu acuitate psihologică și un nemaipomenit simț al limbii.” (Cristina HERMEZIU)

The post Femeia care nu se mai uită la cer appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

cineva strânge în pumn inima mea. cine

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 08:56:05 +0000

„Deconstructivism poetic și continuum. Deconstrucția vulnerabilității/vulnerabilului care se produce în fața ochilor, în timp real, în timp ce citești poezia Laviniei Bălulescu. Piesă cu piesă, poem cu poem. Fâșie cu fâșie, mușchiul lipit de carne, până se ajunge la inima care (ți) se deschide pentru că cineva strânge în pumn inima mea. cine – chiar titlul volumului. Nimic nu e întâmplător în această carte-inimă. Deconstruind în chiar fața celui/celei căruia i se relevă omenescul cu toate anxietățile lui, cu toate fricile, incertitudinile, îndoielile și toate ezitări le, dar și cu toate revelațiile din miezul fierbinte al celei mai tulburătoare dintre condițiile umane – aceea de femeie care dă naștere și aduce pe lume un prunc. Un volum ca o chirurgicală tăiere pe viu pentru că înăuntru e inima ca o floare însângera tă, fragilă și puternică în același timp. Poemul «Cartea asta este despre mine» e chiar esența acestui volum puternic – e inima, de o forță poetică ce tulbură. Opțiunea pentru titlul care este scris cu literă mică îmi pare a fi legătura care nu începe și nu se termină, e chiar continuum spațiu-timp-poezia, ca și cum Lavinia Bălulescu s-a conectat direct la sursă. Volumul cineva strânge în pumn inima mea. cine o poziționează pe Lavinia Bălulescu în prima linie a poeziei românești contemporane.” (Daniela Rațiu)

The post cineva strânge în pumn inima mea. cine appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Costul vieților noastre

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 08:42:49 +0000

„Liuba Rusnac construiește o distopie a interiorității în mijlocul capitalismului digital care pătrunde până în fibrele biologice ale individului. O viață structurată în jurul muncii, monitorizării și consumului, în care existența însăși devine o sumă de metri pătrați, procente, grafice și randamente; o lume în care spațiul este parcelat, timpul este monitorizat, iar fiecare milimetru pătrat din corp are o cotă de piață. Cât mai costă o viață? Un roman poetic, neliniștitor și lucid despre fragilitate și limite, povestea unei generații care a învățat să se măsoare pe sine înainte de a învăța să trăiască.” (Cosmin Perța)

„Liuba Rusnac ne introduce, printr-un stil confesiv, brutal de sincer, într-o lume distopică în care oamenii sunt doar angajați care trebuie să aducă profit, locul de muncă reprezintă singurul deziderat, iar Instituția e cea care controlează totul. Departamentul de Resurse Umane a devenit Forța Umană, timpul personal e un lux inutil, iar două minute de întârziere pot face diferența între a rămâne sau nu în Sistem. (Totul se petrece într-un spațiu urban arid, anonim, traversat de trenuri care duc angajații la serviciu, la ore fixe, apoi îi transportă spre locuri meschine pe care ei le numesc “acasă”. ) E o lume familiară, în care ne regăsim cei mai mulți dintre noi, dezumanizantă și conflictuală, o frescă autentică a societății de acum și de mâine, iar Liuba Rusnac demonstrează încă din romanul ei de debut că este o voce puternică a literaturii contemporane.” (Adina Popescu)

The post Costul vieților noastre appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Dușmanul de clasă

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 08:38:23 +0000

„Deopotrivă erudită și accesibilă, impresionanta sinteză oferită de Igor Caşu vine să umple un gol istoriografic regretabil și nejustificat.
Acum nu va mai fi posibil să spui: N-am ştiut ori Nu cunosc subiectul. (…) Nu se lasă influențat de acele mode care pun accentul pe o istoricitate impersonală, pe social în detrimentul politicului, ca și cum cele două ar putea fi cumva separate. În Moldova sovietizată politicul a dictat toate opțiunile sociale, economice, culturale. Dacă nu acceptăm acest fapt, neglijăm chiar natura sistemului. lar politicul era el însuși impregnat de ideologie.” (Vladimir TISMĂNEANU)

The post Dușmanul de clasă appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Vremea Femeii-rechin

Tatiana Slutu — Wed, 22 Jul 2026 08:20:55 +0000

„Romanul Vioricăi Răduță este o frescă amară și poetică a Bucureștiului de azi – o ființă bolnavă și îmbătrânită, chiar muribundă, un loc în care trecutul se evaporă printre crăpăturile ruinelor, iar prezentul e o luptă surdă pentru supraviețuire, nu pentru idealuri. Este romanul poetico-satiric al unui oraș prăbușit, care moare în fiecare zi și care își uită trecutul și își devorează visurile, demnitatea și valorile. La fiecare colț de stradă sau în pragul fiecărei clădiri istorice, istoria sa își pierde noblețea. Prin alternarea planurilor temporale și a vocilor narative, Bucureștiul devine un personaj în sine, trecutul său strălucitor (Micul Paris) contrastând cu prezentul său murdar, dezolant, corupt. Firul narativ pornește de la imagini ale Podului Mogoșoaiei și ale Kilometrului Zero, evocând un București al vremurilor boierești, apoi trece într-o critică acidă a prezentului: oameni slugarnici, instituții corupte, intelectuali degradați, o lume literară stătută. Instituțiile culturale și administrația sunt prezentate ca focare de impostură, parazitism și slugărnicie, iar personaje, caricaturizate, sunt mai ales figuri corupte, funcționari blazați și scriitori decrepiți. Peste toți se ridică o femeie feroce, care sfâșie ultimele iluzii și ultima brumă de sens. Scris cu nerv, ironie și luciditate dureroasă, Vremea Femeii-rechin e o călătorie nemiloasă și pe alocuri melancolică prin ruinele Bucureștiului și ale sufletului nostru, o oglindă crudă în care fiecare cititor va recunoaște, măcar pentru o clipă, realitatea.” (Dana Pîrvan)

The post Vremea Femeii-rechin appeared first on Editura CARTIER: Carti online.