Conceptul standului Republicii Moldova a fost realizat de Mihai Stamati și Casa Imago.

Cărțile editorilor din Republica Moldova au fost expuse în patru compartimente: ficțiune, non-ficțiune, artă și carte pentru copii. Au fost expuse cărți apărute în ultimii doi ani.

Au fost selectate 10 cărți din fondul de carte rară al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova cu genericul „Cărțile care ne-au făcut oameni”. E vorba de cărțile apărute în anii 60 care au marcat prin conținut și aspect cititorii de atunci. Cele 10 cărți au fost:

1. Povara bunătății noastre, de Ion Druță, 1970
2. Povestea cu cocoșul roșu, de Vasile Vasilache, 1966
3. Singur în fața dragostei , de Aureliu Busuioc, 1966
4. Zbor frânt, de Vladimir Beșleagă, 1966
5. Numele tău, de Grigore Vieru, 1968
6. Poezii, de Mihai Eminescu. Ilustrații de Igor Vieru, 1965
7. Băiatul din coliba albastră, de Spiridon Vangheli. Ilustrații de Igor Vieru, 1964
8. Duminica cuvintelor, de Grigore Vieru și Igor Vieru, 1968
9. Abecedarul, de Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Igor Vieru, 1970
10. Divina comedie (3 volume), de Dante. Traducere de George Coșbuc, 1968

Standul Republicii Moldova.

Raluca Turcan și Sergiu Prodan, miniștrii culturii din România și Republica Moldova.

Tinerii scriitori din Republica Moldova. Dezbatere pe Scena Matca

Mircea Cărtărescu și Ion Pop la standul Republicii Moldova. Lansarea Antologiei poeziei românești de după 1945, de Ion Pop, Editura Știința.

Noua traducere din În căutarea timpului pierdut (7 volume) de Cristian Fulaș. Cu Mircea Martin, Carmen Mușat, Cristian Fulaș și Emilian Galaicu-Păun.

Una dintre cele mai consistente dezbateri ale Bookfestului: Cristian Pătrășconiu, Oleg Serebrian și Armand Goșu.

Duminica Bookfestului: Emilian Galaicu-Păun și Vasile Romanciuc înaintea lansării antologiei Vă iubesc fără pauze (Cartier de colecție nr.55).

Primele cărți în grafie latină. Prima carte românească care a intrat la Camera Națională a Cărții în 1989 a fost G(h)id practic de studiere intensivă a limbii moldovenești, Editura Lumina. Anatol Vidrașcu susține că prima carte cu grafie latină a apărut în iunie 1989 la Litera: De ce? și ABC, de Valentina Lungu și Sergiu Puică. Un editor pedant și atent zice că volumul a avut Bunul de tipar pe 8 august 1989. Biblioteca Națională afirmă că primele cărți românești care au intrat în fondurile sale sunt Povești de Ion Luca Caragiale și Limba noastră de Alexie Mateevici.

La 4 septembrie 1989 apare Hotărârea Colegiului Ministerului Învățământului Public „Despre sarcinile imediate privind realizarea hotărârilor Sesiunii a treisprezecea a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de Legislatura a unsprezecea în sistemul Învățământului Public” ca material didactic pentru studierea alfabetului latin (Hotărârea respectivă a fost tipărită în ziarul Învățământul public din 6 septembrie 1989) sunt recomandate trei cărți: De ce? și ABC de Valentina Lungu și Sergiu Puică,  Abecedarul lui Grigore Vieru și Spiridon Vangheli, desene de Lică Sainciuc și lucrarea Să citim, să scriem cu litere latine de Vitalia Vangheli-Pavlicenco și Vlad Pohilă.

Cele mai vândute cărți Cartier la Bookfest 2024.

Cele mai vândute cărți Cartier pentru copii.

Bookfestul s-a încheiat. Republica Moldova a arătat foarte bine prin cărțile și evenimentele de la târg.

Editorii din Republica Moldova au revenit la problemele lor. La o piață mică, sugrumată de lipsa banilor, la bibliotecile care nu și-au înnoit fondul de carte niciodată sistemic în 30 de ani, niciodată suficient în 30 de ani, la universitățile care n-au cumpărat cărți pentru bibliotecile lor 30 de ani (Universitatea din Bălți, unica, a cumpărat sistemic până în 2004), la biblioteca Parlamentului care are în fonduri Consituția cu articolul 13, unde limba română încă e „moldovenească”.

Fapt divers: Constituția Republicii Moldova, ediția 2024, n-a ajuns în topul vânzărilor la Bookfest, dar a fost una dintre cărțile bine vândute.

În august Bookfestul vine la Chișinău. Până atunci, liniște! Să nu speriem cărțile care dorm. Poporul muncește.

The post Bookfest 2024. După appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Vă iubesc fără pauze, de Vasile Romanciuc. Poeme alese de Lucia Țurcanu. Fotografii de Igor Schimbător (Cartier de colecție nr. 55). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

„Dintre poeții basarabeni care își publicau, în 1974-1975, primele cărți în colecția „Debut” a Editurii Cartea Moldovenească (Genealogie de Vasile Romanciuc este al treilea volum din serie) și pentru care metafora devenise o formă de libertate a exprimării poetice, puțini sunt cei care reușesc să mențină imaginea metaforică în limitele firescului și să nu deplaseze accentul de pe „semantică” pe „stilistică”. La fel cum puțini sunt și cei care mai pot să readucă lirismul în albia lui firească după intensa perioadă a poeziei renașterii naționale din anii 1989-1991. Vasile Romanciuc este printre (foarte) puținii șaptezeciști basarabeni pentru care, în jumătate de secol de poezie, echilibrul – în felul de exprimare artistică, precum și în atitudinea civică – a devenit necesitate primordială. Fie că scrie poeme de dragoste, fie că (re)citește proverbele, fie că își exprimă decepțiile provocate de nedreptățile și promiscuitatea lumii din care face parte, el rămâne un poet pe cât de sensibil, pe atât de profund. Imaginile din textele sale, elaborate cu multă grijă pentru cuvântul scris și cu multă încredere în relevanța a ceea ce rămâne nespus impresionează prin inedit, bucură prin frumusețe, bulversează prin adevărul pe care îl transmit. Un poet de o rară sensibilitate. O poezie de o aleasă eleganță.” (Lucia Țurcanu)

Times New. Roman 12/18, de Emilian Galaicu-Păun (Cartier popular). Legată, 418 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

 „Cum îl văd, îl aud și-l citesc eu pe Emilian Galaicu-Păun? Ca pe un, prin menire, scriptor, scrib, copist monastic, cu inluminuri, dar și ca pe un akakievician și bacovian, căruia vremurile „i-au dat de scris”, iar el scrie, nu se lasă covîrșit de lipsa de motivație metafizică a lui Bartleby, deși sînt sigur că uneori îl încearcă și asta, altfel nu ne-ar propune Trilogia nimicului – „De ce există mai degrabă ceva decît nimic?”, obsesivă întrebare; îl mai văd ca pe un pisar al memoriei locului, luptînd cu armele lor împotriva vechiului nou și nou nou roman și a orice dogmă cu pretenție de canon estetic, a „the french theory”, y compris a lui Derrida (la différance, eterna amînare și nefixare a sensului), pentru a recupera rezolut referentul istoric și sensurile lui dureroase (Basarabia sovietizată, așa-numita R.S.S. Moldovenească, ocupată, ideologizată, cunoscînd foametea, deportările, gulagul, suferind un atac diabolic asupra limbii și a identității românești); încît, revenind la prezent, Em. G.-P. să arunce un ochi critic, de „învățătură și certare”, peste hăurile și Chăurile contemporane. Îl văd, de asemenea, ca pe un logofăt și logos-făt, joculator de vorbe, calamburgiu ermetic, „showtronian” al dislocărilor, permutărilor, recombinărilor, a cărui energie ludică de nestăvilit cheamă însă, deși nu disprețuiește nici gratuitatea, Verbul și pneuma. Sub mască de autor, auctor, actor lucrează, ca un mare meseriaș și ca un inspirat, scriitorul inconturnabil, și, în ultimă instanță, poetul. Paginile sale alcătuiesc nu o carte de nisip, ci un organism textual în continuă regenerare și expansiune, un straniu, fascinant și, uneori, înspăimîntător blob literar.” (O. Nimigean)

Istoria limbii române (ediția a II-a), de Dan Ungureanu (Cartier dicționar). Legată, 400 pag. Preț: 59 RON/249 MDL

„O asemenea carte n-ar fi fost posibilă pînă recent din mai multe motive.

Lingviștii dintre 1950 și 1989, timp de 40 de ani, au fost formați la școala continuității. Patriotismul le-a servit drept metodologie. Bățul (cenzura comunistă) și morcovul (posturi de cercetători, profesori, academicieni, poziții în comitete și comisii) au făcut restul.

Internetul a adus online – cel mai mult după 2010, cînd se consolidează Google Books – o cantitate enormă de documente vechi, altfel greu accesibile. Google a permis căutarea de cuvinte și frecvențe, lucru imposibil pînă atunci.

Inscripții antice cu elemente de latină vorbită, documente dintre 600 și 900 cu latină tîrzie – toate acestea fuseseră inaccesibile.

Atlase dialectale – italian, francez, albanez, bulgar – ne permit ceea ce acum 20 de ani era imposibil.

Cartea face două lucruri: precizează în timp și spațiu cînd și unde apare lexicul limbii române.” (Dan Ungureanu)

Casa mică, de Lică Sainciuc (Cartier codobelc). Legată, 32 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

E povestea tragică a copiilor ucraineni din zilele noastre, care trec prin războiul declanșat de Rusia și dramele refugiului. „Tăticul a alergat spre bombe să le oprească, iar noi ne-am speriat și am fugit. Am fugit și am tot fugit până am ajuns la frontieră. Dincolo era o țărișoară, Republica Moldova, verde și mică. Atât de mică, încât noi credeam că nu vom încăpea acolo – dar oamenii s-au mai înghesuit și ne-au făcut loc și nouă.”

The post Noutăți Cartier: iunie 2024 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Republica Moldova este invitatul de onoare la Bookfest. Cu sloganul „Te cuprind, Republica Moldova”. Imaginea îi aparține lui Glebus Sainciuc, seria Bagatele.

Miercuri, 29 mai 2024

Ora 14.00 – Scena Matca

Dezbatere: Perfect integrați: scriitori basarabeni în România

Participă: Cătălina Balan, Liliana Corobca, Vasile Ernu, Dinu Guțu, Diana Iepure și Emilian Galaicu-Păun.

Joi, 30 mai 2024

Ora 12.00 –  Cafeneaua Artelor

Masă rotundă Clubul Ilustratorilor: Cartea pentru copii. Cum se face?

Participă: Iustina Croitoru (Editura Humanitas), Stela Lie (Clubul Ilustratorilor), Gheorghe Erizanu (Editura Cartier), Diana Zografi (Editura Arthur), Dinu Dumbravician (Editura Faber Studio), Irina Dobrescu (ilustratoare).

Ora 14.00 – Scena Matca

Dezbatere: Tineri scriitori din Republica Moldova

Participă: Valentina Șcerbani, Alex Bordian, Lena Chilari și Paula Erizanu.

ora 14.00 – Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului Vidra în apele cerului de Nicolae Popa. Colecția „Antologia prozei scurte”, Editura Știința

Participă: Ioan Groșan, Irina Nechit, Dumitru Crudu, Nicolae Popa și Mircea V.Ciobanu.

Ora 15.00- Standul Republicii Moldova

Lansarea colecției Teritorii, prezentarea volumelor: Irina Nechit, Maria și arma; Dumitru Crudu,  Doamne; Alexandru Vakulovski, Poezia rock, Editura Prut

Participă: Alexandru Vakulovski, Irina Nechit, Dumitru Crudu și Moni Stănilă.

Ora 16.00 – Standul Republicii Moldova

Lansarea antologiei Cartea Prutului, Editura Prut

Participă: Dumitru Crudu, Alexandru Vakulovski, Irina Nechit, Nicolae Popa și Moni Stănilă.

ora 17.00 – Standul Cartier

Lansarea volumului de poeme Lumina citește chipul ca pe un text scris în Braille, de Mihai Ignat. Editura Cartier

Participă: Mihai Ignat, Caius Dobrescu și Emilian Galaicu-Păun.

Vineri, 31 mai 2024

ora 11.00– Standul Republicii Moldova

Prezentarea colecției Prima mea bibliotecă, Editura Prut

Participă: Alexandru Vakulovski și Moni Stănilă.

ora 12.00– Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului Creatori, purtători și admiratori ai costumului tradițional în secolul al XXI-lea, de Varvara Buzilă, Editura Epigraf

Participă: Varvara Buzilă, Elza Ilina și Oleg Bujor.

ora 13.00 – Standul Republicii Moldova

Lansarea colecției Arte:  Râuri.md de Ghenadie Popescu; Eclipsa de Andrei Gamarț, Editura Prut

Participă: Andrei Gamarț, Ghenadie Popescuși Moni Stănilă.

Ora 14.00 – Scena Matca

Dezbatere: Romanul basarabean din ultimele decenii – dimensiune identitară vs cosmopolită

Participă: Oleg Serebrian,  Dumitru Crudu, Lorina Bălteanu, Valentina Șcerbani, Alexandru Bordian, Emilian Galaicu-Păun și Paula Erizanu.

ora 14.00– Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului: Metamorfozele identității în cultura media din Republica Moldova, de Alexandru Lupașcu-Bohanțov, Editura Epigraf

Participă: Alexandru Lupașcu-Bohanțov, Marian Petru și Oleg Bujor.

ora 16.00 – Scena Matca

Lansarea volumului de poeme Scrisoare din savană, de Peter Demeny, Editura Cartier

Participă: Peter Demeny, Luana Schidu, Mihail Vakulovski și Emilian Galaicu-Păun.

ora 16.00 – Scena Arca

Lansarea ediției Leonid Dimov, Opere (2 volume), Editura Știința

Participă: Ion Pop, Liviu Papadima, Luminița Corneanu, Tudorel Urian, Dan Gulea, Ion Bogdan Lefter și Mircea V.Ciobanu.

Ora 17.00 – Standul Cartier

Lansarea romanului Times New. Roman 12/18, de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier

Participă: Emilian Galaicu-Păun, Șerban Axinte, Ștefan Manasia, Simona Popescu și Gheorghe Erizanu.

Ora 18.00 – Standul Republicii Moldova

Dezbatere: Receptarea literaturii și realității din Republica Moldova în lume (autori în traducere)

Participă: Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Oleg Serebrian, Valentina Șcerbani, Liliana Corobca și Emilian Galaicu-Păun.

Sâmbătă, 1 iunie 2024

ora 10.00 – Standul Cartier

Clubul Ilustratorilor  & Editura Cartier: Sesiune de dedicații desenate: Irina Dobrescu.

ora 11.00 – Standul Cartier

Clubul Ilustratorilor  & Editura Cartier: Sesiune de dedicații desenate: Mihaela Paraschivu și Veronica Neacșu.

Ora 11.00– Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului: Ferestre stinse de îngeri, de Arcadie Suceveanu, Editura Epigraf

Participă: Arcadie Suceveanu, Ștefan Hostiuc și Oleg Bujor.

ora 12.00– Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului Scriitori din Basarabia de Daniel Cristea-Enache, Editura Știința

Participă: Daniela Zeca-Buzura, Adrian Cioroianu și Mircea V. Ciobanu.

ora 12.00 – Standul Cartier

Clubul Ilustratorilor  & Editura Cartier: Sesiune de dedicații desenate: Anca Smarandache

Ora 14.00 – Scena Matca

Dezbateri: Nodul basarabean 

Participă: Oleg Serebrian, Vitalie Ciobanu, Gheorghe Erizanu și Ileana Racheru.

Ora 14.00 – Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului: Fără escale. Poeme în proză, de Radmila Popovici, Editura Epigraf

Participă: Radmila Popovici, Daniela Șontică și Oleg Bujor.

ora 15.00– Standul Republicii Moldova

Lansare: Poezia românească după 1945,antologie de Ion POP, Editura Știința 

Participă: Ion Bogdan Lefter, Tudorel Urian, Ion Simuț, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Arcadie Suceveanu, Ion Pop și Mircea V.Ciobanu.

ora 15.00 – Scena Matca

Dezbatere: o capodoperă centenară la cea de-a doua tinerețe, În căutarea timpului pierdut (7 volume) de Marcel Proust, într-o nouă traducere de Cristian Fulaș

Participă: Cristian Fulaș, Mircea Martin, Carmen Mușat și Emilian Galaicu-Păun.

ora 15.00 – Standul Cartier

Lansarea volumului de poeme Tagliatelle allegro, de Mina Decu, Editura Cartier

Participă: Mina Decu, Monica Stoica, Victor Cobuz și Gheorghe Erizanu.                

ora 15.30 – Standul Cartier

Lansarea volumului de poeme Aproape nimic sigur, de Robert Șerban, Editura Cartier

Participă: Robert Șerban, Dana Pârvan, Marius Chivu și Gheorghe Erizanu.                

ora 16.00 – Standul Republicii Moldova

Lansare: Ecografie de Alexandru Popescu, Editura Arc.

Participă: Alexandru Popescu, Iulian Ciocan, Doina Ioanid și Maria Pilchin.

ora 16.00 – Standul Cartier

Lansarea volumului Diplomația Vechiului Regat (1878 – 1914) de Rudolf Dinu, Editura Cartier

Participă: Rudolf Dinu, Armand Goșu și Emilian Galaicu-Păun.

ora 17.00 – Standul Cartier

Lansarea volumului Istoria limbii române de Dan Ungureanu, Editura Cartier

Participă: Dan Ungureanu, Orlando Balaș, Bogdan Giușcă, Cornel Berari și Emilian Galaicu-Păun.

ora 17.00 – Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului: Donatello, asasinul lui Putin de Iulian Fruntașu, Editura Arc.

Participă: Iulian Fruntașu, Cosmin Perța și Maria Pilchin.

ora 18.00 – Standul Republicii Moldova

Dezbatere pe marginea romanului Legată cu funia de pământ de Lorina Bălteanu, Editura Cartier

Participă: Lorina Bălteanu, Victor Cobuz, Carmen Mușat și Emilian Galaicu-Păun .

ora 18.30 – Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului Cronici pe nisip, de Valeriu Loghin, Editura Cartier

Participă: Valeriu Loghin, Lorina Bălteanu și Emilian Galaicu-Păun .

Ora 19.00 – Scena Matca

Dezbatere, pornind de la volumele Politică și geopolitică și Rusia la răspântie, de Oleg Serebrian, Editura Cartier și Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondială și Rusia, o ecuație complicată, de Armand Goșu

Participă: Oleg Serebrian, Armand Gosu și Cristian Pătrășconiu.

Duminică, 2 iunie 2024

ora 11.00 – Standul Republicii Moldova

Lansarea volumului Paul Goma și Europa Liberă (volumele I, II), de Sergiu Mustață, Editura Arc.

Participă: Sergiu Musteață, Liliana Corobca, Cosmin Budeancă, Flori Bălănescu și Maria Pilchin.

Ora 12.00 – Standul Republicii Moldova

Lansarea antologiei Vă iubesc fără pauze, de Vasile Romanciuc (Cartier de colecție nr.55), Editura Cartier

Participă: Vasile Romanciuc, Vasile Gribincea și Emilian Galaicu-Păun.

Ora 13.00 – Standul Cartier

Lansarea volumului Fragmente, de Arthur Suciu, Editura Cartier

Participă: Arthur Suciu, Vasile Ernu, Florina Pîrjol, Laurențiu Gheorghe și Emilian Galaicu-Păun.

Ora 14.00 – Standul Republica Moldova

Lansarea volumului  „Stat captiv”, mod de folosire: Republica Moldova, de Vitalie Ciobanu, Editura Cartier

Participă: Vitalie Ciobanu, Ion Bogdan Lefter, Armand Goșu și Emilian Galaicu-Păun.

Ora 15.00 – Scena Matca

Dezbatere: Basarabia în cărțile scriitorilor din România

Participă: Daniela Rațiu, Tatiana Niculescu, Dumitra Râșnoveanu și Paula Erizanu.

The post Republica Moldova la Bookfest 2024 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Istoria limbii române, de Dan Ungureanu (Cartier dicționar). Legată, 400 pag. Preț: 59 RON/249 MDL

„O asemenea carte n-ar fi fost posibilă pînă recent din mai multe motive.

Lingviștii dintre 1950 și 1989, timp de 40 de ani, au fost formați la școala continuității. Patriotismul le-a servit drept metodologie. Bățul (cenzura comunistă) și morcovul (posturi de cercetători, profesori, academicieni, poziții în comitete și comisii) au făcut restul.

Internetul a adus online – cel mai mult după 2010, cînd se consolidează Google Books – o cantitate enormă de documente vechi, altfel greu accesibile. Google a permis căutarea de cuvinte și frecvențe, lucru imposibil pînă atunci.

Inscripții antice cu elemente de latină vorbită, documente dintre 600 și 900 cu latină tîrzie – toate acestea fuseseră inaccesibile.

Atlase dialectale – italian, francez, albanez, bulgar – ne permit ceea ce acum 20 de ani era imposibil.

Cartea face două lucruri: precizează în timp și spațiu cînd și unde apare lexicul limbii române.” (Dan Ungureanu)

Pogromul. Chișinăul și înclinarea balanței istoriei, de Steven J.Zipperstein. Traducere din engleză de Cristian Fulaș (Cartier istoric). Legată, 232 pag. Preț: 39 RON/169 MDL

„Pogromul e o carte splendidă, una care fixează acel moment de la începutul secolului XX când în Europa exilul a devenit ucigaș într-un mod care anunța sfârșitul tuturor lucrurilor. Cartea ne arată oroarea stradă că stradă, măcelărie cu măcelărie – cu o claritate covârșitoare și o concizie admirabilă.” (Philip Roth)

„Această carte, un model al artei istoriografice, demonstrează cum un singur eveniment petrecut într-un oraș de provincie poate aprinde imaginația unui secol întreg. Grația structurală și claritatea scriiturii în proză fac ca o viață dedicată meditației cu privire la istorie și un deceniu de cercetare în mai multe limbi să ajungă la orice cititor interesat de istoria evreilor, rușilor și chiar americanilor.” (Timothy Snyder)

„Povestea pogromului din Chișinău e o folositoare aducere aminte a faptului că fenomenul fake news, teoriile conspirației și proliferarea zvonurilor nu au început odată cu Twitter, Facebook și Youtube. În anumite sensuri, așa cum subliniază eminentul istoric al istoriei evreilor Steven Zipperstein, totul a început cu era pogromului.” (Mark Mazower, Jewish Review of Books)

Legată cu funia de pământ (roman, ediția a II-a), de Lorina Bălteanu (Cartier popular). Broșată, 160 pag. Preț: 33 RON/139 MDL

„O mare surpriză acest roman al poetei Lorina Bălteanu! O lume întreagă încape în el, după cum o lume întreagă într-un sătuc: zeci de personaje, de povești, de întâmplări. Totul văzut prin ochii unei fetițe care crește cu gândul că vrea să plece departe de locul în care s-a născut, simțindu-se legată de el cum i se pare că e prinsă și luna, cu o funie (invizibilă), de pământ. O fetiță/ fată cu dor de ducă și cu un puternic sentiment al neapartenenței, Străină, dar cu o uriașă tandrețe pentru acest sat pe care se pregătește să-l lase, cândva, în urmă. De aici și stranietatea percepțiilor ei, sensibilitatea față de tot ce e frumusețe, dar și față de ce e dureros, uneori până la oroare. Există însă, întotdeauna, ceva mai amplu decât ceea ce se vede, iar fetița simte/știe deja asta. Ceea ce o deosebește pe Lorina Bălteanu de mulți alți autori/multe alte autoare de azi este scriitura – densă, intensă, senzorială, poetică. Ca și în poezie, ea lucrează cu detaliile, cu emoția și cuvintele ca un bijutier, creează microstructuri ale (i)realității imediate (cum ar fi spus M. Blecher) care licăresc continuu – și au darul de a emite lumina unei profunde, tulburătoare înțelegeri.” (Simona Popescu)

Frunze de dor (roman, ediția a XVIII-a), de Ion Druță (Cartier popular). Broșată, 192 pag. Preț: 33 RON/139 MDL

„Druţă râde şi plânge împreună cu eroii săi, el concepe viaţa ca o nesfârşită sărbătoare. Pe acest concept e zidit totul.” (Vasile Coroban)

„Acolo, în Moldova, toate au pornit de la Frunze de dor.” (Eugeniu Coşeriu)

The post Noutăți Cartier: aprilie 2024 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Ediția americană e volumului de poeme „Arme grăitoare”, de Emilian Galaicu-Păun, a ajuns la Chișinău.

De ce e importantă această apariție?

Arareori cărțile de poezie sunt traduse. Nu vorbim de antologii sau de proză. Ci de un volum de poeme tradus cap-coadă și editat, după ce a apărut în română, la o editură americană.

Traducerea e semnată de unul dintre cei mai importanți traducători din română în engleză: Adam J.Sorkin.

Prefața e semnată de unul dintre cei mai mari poeți americani ai momentului (probabil, cel mai mare, dar rămânem subiectiv modești): Ilya Kaminsky (apărut în română la Casa de Editură Max Blecher).

Este primul export de al unui volum de poezie românească din Republica Moldova în Dallas, Texas. Puțini autori români au volume de poeme apărute pe piața editorială americană, care este o piață autosuficientă. Editura Deep Vellum, unde a apărut Arme grăitoare, este printre puținele edituri americane specializată în traduceri (de obicei, proză).

Armele trebuie să fie, într-adevăr, grăitoare, ca să apară în SUA.

Ediția română a apărut la Editura Cartier, în 2009, în colecția Rotonda.

„Perfecționist sau nu, Emilian Galaicu-Păun e unul dintre cei mai culți (ba chiar oculți) poeți romani contemporani…” (Șerban Foarță)

The post Export de „Arme grăitoare” appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Topul celor mai vândute cărți Cartier

1. O. Nimigean. p tlkmnd alba ai btn d POWER. Poeme alese de Bogdan Crețu. Fotografii de Dan Ciupureanu (Cartier de colecție)
2. Ștefan Manasia. Etica grunge. Sîntem generația extincției. Poeme alese 2003 – 2023. Fotografii de Mircea Struțeanu (Cartier de colecție)
3. Ruxandra Cesereanu. Panteră neagră am fost cândva. Poeme alese Giovanni Magliocco și Ilona Duță. Fotografii de Ana Toma (Cartier de colecție)
4. Grădina de sticlă, de Tatiana Țibuleac (Cartier Popular)
5. Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut, de Tatiana Niculescu (Cartier Popular)
6. Sindromul Joubert. Poeme, de Tiberiu Neacșu (Rotonda)
7. În căutarea timpului pierdut. Vol.VI. Dispariția Albertinei, de Marcel Proust. Traducere din  franceză de Cristian Fulaș (Cartier de colecție)
8. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țibuleac (Cartier Popular)
9. Eutopia. Concepte, identități și istorii românești deLiviu Neagoe (Cartier Istoric)
10. Sfârșitul lumii e un tren, de Daniela Rațiu (Rotonda)

Top vânzări carte copii Gaudeamus 2023

1. Regele Piticuț, de Radu Vancu. Ilustrații de Irina Dobrescu (Cartier codobelc)
2. Privighetoarea și trandafirul, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache (Cartier codobelc)
3. Nemaipomenita întâmplare a pripitei Ena, de Robert Șerban. Ilustrații de Bajko Attila (Cartier codobelc)
4. Cofetăria, de Lavinia Braniște. Ilustrații de Mihaela Paraschivu (Cartier codobelc)
5. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc (Cartier codobelc)
6. Prietenul devotat, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache (Cartier codobelc)
7. Povestea și tocmala altor țări ce sunt primprejur, deGrigore Ureche. Desene de Lică Sainciuc (Cartier codobelc)
8. Prințul fericit, de Oscar Wilde. Ilustrații de Anca Smărăndache. (Cartier codobelc)
9. Remarcabila rachetă, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache (Cartier codobelc)
10. Mic atlas ilustrat de curiozități uimitoare despre animale, de Maja Säfström. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici. (Cartier codobelc)

The post Gaudeamus 2023. Cele mai vândute cărți Cartier appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

E fondatorul celei mai importante edituri românești din Basarabia. Gheorghe Erizanu, care crede în unire, o face prin cultură. Cum nu crede în minuni, în loc să aștepte un miracol, o pune la cale carte cu carte. Războiul din Ucraina va grăbi unirea? Imposibil de anticipat, dar dacă se tot amînă, cel puțin să nu uităm că vrem s-o facem.

Cristian Teodorescu: De două ori pe an se face și se vede unirea cu Basarabia. O dată la Bookfest, încă o dată la „Gaudeamus”. Prin Editura Cartier, dacă altfel nu se poate. Cum vă merge?

Gheorghe Erizanu: Noi o facem cu încăpățînare în fiecare zi, de la fondarea Editurii Cartier, din 1995. Prin cărțile noastre care sînt de peste un sfert de secol în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Prin autorii Cartier, care nu au frontiere politice. Fie că sînt scriitori români din București, fie că sînt din Brașov, fie că sînt din Chișinău, fie că sînt din Paris, din Bistrița, din Iași sau din Sibiu. De ani buni punem pe coperta a IV-a prețul în lei românești și lei moldovenești. Nu sîntem unioniști de tîrguri și saloane. Noi ne-am făcut munca și în perioada cînd 2-3% din cetățenii Republicii Moldova susțineau unirea în sondajele de opinie de la Chișinău și acum, cînd s-a ajuns la peste 30% din respondenți care susțin Unirea. Nu am fost și nu sîntem mirii unirii care să aștepte legăturile și colacii. Unirea se face în fiecare zi prin selecția cărților, autorilor, prin grija față de ținuta tipografică a cărților scoase. Dacă punem trei culori pe copertă, asta nu înseamnă că apropiem Unirea. Dacă reușim să vindem o carte românească în toate librăriile românești din lume, atunci adunăm și înmulțim numărătoarea de frați.

C.T.: Tîrgul Bookfest de la Chișinău cum se descurcă?

Gh. E.: Bookfest-ul și „Gaudeamusul“ sînt doar niște jaloane în anul editorial, un raport la zi al editurilor. Problema pe care o are „Gaudeamusul“ (tîrgul de la București, n. C.T.) e că măsoară calitatea editurilor în metri pătrați și a împărțit imperial lumea editorială. Este un tîrg de carte construit pe verticală și eu cred că, în lumea cărților, construcțiile sînt firești pe orizontală. Unirea se face și prin Bookfest-ul de la Chișinău. Efortul de a aduce marile edituri la Chișinău este mare și e meritul lui Mihai Mitrică că are energia să aducă un tîrg important de carte în Basarabia. Unirea se face și cu efortul scriitorilor români care ajung la evenimente, la Zilele Literaturii Române, la lansări la Chișinău. Unirea se amînă prin cozile mari la vămile dintre România și Republica Moldova. În acest an, după invazia rușilor în Ucraina, un marfar staționează cîte 3-7 zile în vamă. Polonezii și ucrainenii au făcut vămi comune în februarie. Nouă ni se spune că un stat UE nu poate avea o singură vamă cu un stat non-UE. Au făcut în vară o comisie care să unifice organele de control ale celor două state la vama Albița-Leușeni. Comisia lucrează și acum. Avem grăniceri și vameși separați în continuare la ambele puncte.

C.T.: Ce-ar fi însemnat pentru voi intrarea României în Schengen?

Gh. E.: Tot așteptăm intrarea României în zona Schengen, ca să mai apară un punct suplimentar în negocieri. Altfel, nouă ne merge minunat. În februarie-martie, cînd a început războiul, am stat pe geamantane, am făcut pașapoarte internaționale la cîini și pisici, am golit stocurile de hîrtie și am tipărit cărți pînă în aprilie, apoi am așteptat să fie restabilite sau făcute din nou noile lanțuri logistice de furnizare a hîrtiei, cartonului, vopselelor tipografice. Am amînat Zilele Literaturii Române din mai în decembrie. I-am îmbărbătat pe prietenii noștri din România, care n-au de unde ști că o armată mare nu înseamnă și o armată victorioasă. Eu m-am bucurat și am respirat ușurat după victoria trupelor teritoriale ucrainene ale lui Vitali Kim, fără arme grele și fără tancuri, împotriva aeropurtatelor rusești la Voznesensk. A fost lupta care a oprit rușii la peste o sută de kilometri de Odessa, la nord de Mîkolaev. Am scos Filtre, cartea de articole de cultivare a limbii a lui Valentin Guțu, care acoperă o mare scăpare a DOOM III, care a uitat să dea transliterarea numelor și toponimelor ucrainene în română. Am mai făcut niște lucruri cotidiene: am scos primele trei volume dintr-o nouă traducere din Proust, semnată de Cristian Fulaș, am continuat să scoatem cărți în colecțiile noastre. Am încercat să intrăm într-o normalitate, chiar dacă ea nu prea se vede. Dar după război, după criza energetică, după criza gazelor rămîne doar cultura. Pînă și actele de eroism sau de lașitate se uită. Cărțile rămîn.

C.T.: De cînd cu războiul din Ucraina a crescut numărul unioniștilor. Or fi și rusofoni și găgăuzi printre ei?

Gh. E.: Probabil sînt și ucraineni (e cea mai mare minoritate din Republica Moldova, rusificată în perioada sovietică), și bulgari, și ruși, și evrei. În perioada sovietică, profesorii care predau limba și literatura rusă în școlile din Basarabia primeau salariul cu 50% mai mare decît profesorii de istorie, română sau matematică. Nu știu dacă sînt găgăuzi. Cel puțin, eu știu unul. Dar soarta lor e și mai tragică decît a nemților din Basarabia, care, în urma trocului Stalin-Hitler, s-au întors în Germania în anii ’40, cei rămași au fost duși în Altai. Găgăuzii au fost deznaționalizați complet. Noi am scos cartea fotografului italian Alessandro Vincenzi Găgăuzii. Turcii ortodocși din Republica Moldova în română, engleză și găgăuză. E o carte despre găgăuzi. Nu cunoșteau nici una dintre limbile în care a apărut cartea. Nici găgăuza. În anii ’90, bașcanul Furuzal a închis grădinițele găgăuze, ceea ce a mai rămas după sovietici, și le-a transformat în grădinițe rusești. Spațiul mediatic găgăuz e dominat de canalele propagandistice rusești (ei nu se supun Audiovizualului din Chișinău). E o situație complicată. Și e nevoie de un efort cotidian pentru revenirea în albia firească a lucrurilor.

C.T.: Propaganda Rusiei prin intermediul localnicilor cum o mai duce?

Gh. E.: În 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru siguranța informațională a Republicii Moldova. Ca și în cazul siguranței energetice. Biserica Ortodoxă Rusă funcționează pe teritoriul Republicii Moldova ca un minister propagandistic al Kremlinului. Iar basarabenii au cea mai mare încredere, dacă tot ați făcut trimitere la sondaje, în Biserică. Sigur că propaganda rusă se face și prin intermediul localnicilor. Războiul a forțat Kremlinul să activeze „agenții adormiți“. Poate pînă la sfîrșitul războiului o să-i știm pe toți. Ca fapt divers, actuala ambasadă a Rusiei la Chișinău a fost construită pe fundamentul viitoarei Biblioteci Naționale. Decizia de a transmite locul și fundația unei viitoare Biblioteci Naționale ambasadei ruse aparține localnicilor. Nu au fost marțienii.

C.T.: Unirea din 1918 s-a făcut după un război. Să fie războiul lui Putin ocazia unei noi uniri?

Gh. E.: Dacă găsim un Stere (Constantin Stere, n. C.T.) care e gata, după Unire, să facă pușcărie la București și apoi să fie izolat la Bucov, probabil. Războiul poate fi privit și ca o oportunitate. Dacă intrăm în paralele istorice și populiste, atunci putem face trimitere și la regele neamț al românilor din 1918, și la președintele neamț al românilor din 2022. Problema e alta, de fapt: e gata poporul român să suporte consecințele unei uniri? Eu sînt adeptul pașilor mici și consecvenți. Mă sperie revoluțiile. Noi facem mare tam-tam de 30 de ani la 1 Decembrie sau 27 Martie, apoi uităm cu desăvîrșire de unire pentru restul zilelor, în loc să muncim conștient și perseverent în fiecare zi. Pas cu pas, vorba președintelui.

C.T.: Ce zic diasporenii voștri din Rusia despre Putin?

Gh. E.: Nu vor să zică nimic. E cenzură totală acolo. Se tem să vorbească. Evită discuțiile pe asemenea teme. Riscul de a fi condamnat e de 10-15 ani. Îi înțeleg. Foarte mulți au revenit acasă. Unii și-au trimis copiii, care riscau să fie mobilizați în armata rusă, aici.

C.T.: Dar basarabenii care s-au dus în Occident?

Gh. E.: Basarabenii din Occident sînt în situația cea mai avantajoasă acum. Nu riscă să fie cotropiți de ruși. E răsplata pentru vremurile grele de la începutul emigrației lor. Majoritatea sînt pro-occidentali. Asta nu înseamnă că nu găsim printre ei și mari partizani ai lui Putin sau ai teoriilor conspiraționiste de la Kremlin.

C.T.: Pe cine acuză basarabenii pentru întunericul și frigul din case – pe Putin sau pe Maia Sandu?

Gh. E.: 30% o acuză pe Maia Sandu, 30% îl acuză pe Putin și 30% nu știu pe cine să acuze. Cam așa arată ultimul sondaj credibil din Republica Moldova. Așa arătăm noi. Un pic obosiți de istorie și îmbătrîniți fără a fi fost viguroși și tineri vreodată. Dar eu sînt un optimist incurabil. Nu vreau să cred că sînt un naiv.

Un interviu de Cristian Teodorescu, Cațavencii, 11 ianuarie 2023

The post Gheorghe Erizanu: „Războiul a forțat Kremlinul să activeze «agenții adormiți» appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Cea mai vândută carte în Librăriile Cartier, în august crt, a fost Jurnal precar, de Tamara Cărăuș. Întâmplător, fără a ști de succesul de librărie, Victor Munteanu, un cititor pasionat, scria despre cartea Tamarei Cărăuș: „Vă îndemn s-o citiți. Este poate cea mai inteligentă și subtilă scriere provenită din Republica Moldova din ultimii 30 de ani și, cu siguranță, șocant de sinceră. Într-un moment dat îmi pierdusem speranța. Credeam că mim-ul literar chiar și-a făcut o patrie aici (dar cine-i fără de păcat ?!) și iată o adevărată nestemată. Vai, câte și câți ne vom regăsi în scrierile din ce în ce mai subtile, mai savuroase și, totodată, cu note de tristețe abia auzite de după paravanul cotidianului nevrotic al unei intelectuale veșnic față în față cu supliciul minții..dar cui îi pasă?!”

1. Jurnal precar, de Tamara Cărăuș. Editura Cartier
2. Eu sunt cartea, de Marcela Benea. Editura Cartier
3. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
4. Scrisori către Ion Druță, de Ștefan Susai. Editura Cartier
5. Temă pentru acasă, de Nicolae Dabija. Editura pentru Literatură și Artă
6. Ard pădurile, de Paula Erizanu. Editura Cartier
7. Pâinea noastră cea din toate filele, de Vasile Romanciuc. Editura Cartier
8. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
9. Un blat de miliarde, de Vasile Bumacov. Editura Cartier
10. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii:

1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
2. Aricioaica-doctorița, de Aurel Scobioală. Editura Lumina
3. Amintiri din copilărie și alte povestiri, de Ion Creangă. Editura Cartier
4. Balada celor cinci motănași, de Ion Druță. Ilustrații de Mihaela Paraschivu. Editura Cartier
5. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
6. Găsește-mă! Animale uimitoare. Editura Prut
7. Ooooo poveste de iubire, de Victoria Pătrașcu. Ilustrații de Veronica Neacșu. Editura Cartier
8. Carte sonoră. Ce animale trăiesc la fermă. Editura Prut
9. Uf! Un ghid de convețuire cu frații și surorile mai mici, de Ionela Hadârcă. Editura Prut
10. Băiatul care voia să doarmă, de Michel Brule. Editura Cartier

 

The post Top vânzări august 2022. Librăriile Cartier appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

1. Revolta lui Atlas, de Ayn Rand
2. Sex & Perestroika, de Costantin Cheianu
3. Toți oamenii Kremlinului, de Mihail Zîgar
4. Ciuleandra, de Liviu Rebreanu
5. Divina comedie, de Dante
6. Izvorul, de Ayn Rand
7. Maeștrii unei arte muribunde, de Claudiu Komartin
8. Noi, cei vii, de Ayn Rand
9. Spune-mi Gioni! de Aureliu Busuioc
10. Testamentul necitit, de Lilia Bicec-Zanardelli

The post eBook Cartier. Top vânzări august 2022 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

1. Dificila Unire, de Alberto Basciani
2. Maestrul și Margarita, de Mihail Bulgakov
3. Prinț și cerșetor, de Mark Twain
4. Nimic nu este adevărat, totul este posibil. Aventuri în Rusia de azi, de Peter Pomerantsev
5. Cartea foametei, de Larisa Turea
6. Cumplite vremi, de Vladimir Beșleagă
7. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc
8. Noi, cei vii, de Ayn Rand
9. Tradiții la supraofertă, de Florin Dumitrescu
10. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru

În această lună a căzut din top Divina comedie, de Dante.

The post eBook Cartier. Top vânzări iulie 2022 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.