Vă iubesc fără pauze, de Vasile Romanciuc. Poeme alese de Lucia Țurcanu. Fotografii de Igor Schimbător (Cartier de colecție nr. 55). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

„Dintre poeții basarabeni care își publicau, în 1974-1975, primele cărți în colecția „Debut” a Editurii Cartea Moldovenească (Genealogie de Vasile Romanciuc este al treilea volum din serie) și pentru care metafora devenise o formă de libertate a exprimării poetice, puțini sunt cei care reușesc să mențină imaginea metaforică în limitele firescului și să nu deplaseze accentul de pe „semantică” pe „stilistică”. La fel cum puțini sunt și cei care mai pot să readucă lirismul în albia lui firească după intensa perioadă a poeziei renașterii naționale din anii 1989-1991. Vasile Romanciuc este printre (foarte) puținii șaptezeciști basarabeni pentru care, în jumătate de secol de poezie, echilibrul – în felul de exprimare artistică, precum și în atitudinea civică – a devenit necesitate primordială. Fie că scrie poeme de dragoste, fie că (re)citește proverbele, fie că își exprimă decepțiile provocate de nedreptățile și promiscuitatea lumii din care face parte, el rămâne un poet pe cât de sensibil, pe atât de profund. Imaginile din textele sale, elaborate cu multă grijă pentru cuvântul scris și cu multă încredere în relevanța a ceea ce rămâne nespus impresionează prin inedit, bucură prin frumusețe, bulversează prin adevărul pe care îl transmit. Un poet de o rară sensibilitate. O poezie de o aleasă eleganță.” (Lucia Țurcanu)

Times New. Roman 12/18, de Emilian Galaicu-Păun (Cartier popular). Legată, 418 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

 „Cum îl văd, îl aud și-l citesc eu pe Emilian Galaicu-Păun? Ca pe un, prin menire, scriptor, scrib, copist monastic, cu inluminuri, dar și ca pe un akakievician și bacovian, căruia vremurile „i-au dat de scris”, iar el scrie, nu se lasă covîrșit de lipsa de motivație metafizică a lui Bartleby, deși sînt sigur că uneori îl încearcă și asta, altfel nu ne-ar propune Trilogia nimicului – „De ce există mai degrabă ceva decît nimic?”, obsesivă întrebare; îl mai văd ca pe un pisar al memoriei locului, luptînd cu armele lor împotriva vechiului nou și nou nou roman și a orice dogmă cu pretenție de canon estetic, a „the french theory”, y compris a lui Derrida (la différance, eterna amînare și nefixare a sensului), pentru a recupera rezolut referentul istoric și sensurile lui dureroase (Basarabia sovietizată, așa-numita R.S.S. Moldovenească, ocupată, ideologizată, cunoscînd foametea, deportările, gulagul, suferind un atac diabolic asupra limbii și a identității românești); încît, revenind la prezent, Em. G.-P. să arunce un ochi critic, de „învățătură și certare”, peste hăurile și Chăurile contemporane. Îl văd, de asemenea, ca pe un logofăt și logos-făt, joculator de vorbe, calamburgiu ermetic, „showtronian” al dislocărilor, permutărilor, recombinărilor, a cărui energie ludică de nestăvilit cheamă însă, deși nu disprețuiește nici gratuitatea, Verbul și pneuma. Sub mască de autor, auctor, actor lucrează, ca un mare meseriaș și ca un inspirat, scriitorul inconturnabil, și, în ultimă instanță, poetul. Paginile sale alcătuiesc nu o carte de nisip, ci un organism textual în continuă regenerare și expansiune, un straniu, fascinant și, uneori, înspăimîntător blob literar.” (O. Nimigean)

Istoria limbii române (ediția a II-a), de Dan Ungureanu (Cartier dicționar). Legată, 400 pag. Preț: 59 RON/249 MDL

„O asemenea carte n-ar fi fost posibilă pînă recent din mai multe motive.

Lingviștii dintre 1950 și 1989, timp de 40 de ani, au fost formați la școala continuității. Patriotismul le-a servit drept metodologie. Bățul (cenzura comunistă) și morcovul (posturi de cercetători, profesori, academicieni, poziții în comitete și comisii) au făcut restul.

Internetul a adus online – cel mai mult după 2010, cînd se consolidează Google Books – o cantitate enormă de documente vechi, altfel greu accesibile. Google a permis căutarea de cuvinte și frecvențe, lucru imposibil pînă atunci.

Inscripții antice cu elemente de latină vorbită, documente dintre 600 și 900 cu latină tîrzie – toate acestea fuseseră inaccesibile.

Atlase dialectale – italian, francez, albanez, bulgar – ne permit ceea ce acum 20 de ani era imposibil.

Cartea face două lucruri: precizează în timp și spațiu cînd și unde apare lexicul limbii române.” (Dan Ungureanu)

Casa mică, de Lică Sainciuc (Cartier codobelc). Legată, 32 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

E povestea tragică a copiilor ucraineni din zilele noastre, care trec prin războiul declanșat de Rusia și dramele refugiului. „Tăticul a alergat spre bombe să le oprească, iar noi ne-am speriat și am fugit. Am fugit și am tot fugit până am ajuns la frontieră. Dincolo era o țărișoară, Republica Moldova, verde și mică. Atât de mică, încât noi credeam că nu vom încăpea acolo – dar oamenii s-au mai înghesuit și ne-au făcut loc și nouă.”

The post Noutăți Cartier: iunie 2024 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Ediția americană e volumului de poeme „Arme grăitoare”, de Emilian Galaicu-Păun, a ajuns la Chișinău.

De ce e importantă această apariție?

Arareori cărțile de poezie sunt traduse. Nu vorbim de antologii sau de proză. Ci de un volum de poeme tradus cap-coadă și editat, după ce a apărut în română, la o editură americană.

Traducerea e semnată de unul dintre cei mai importanți traducători din română în engleză: Adam J.Sorkin.

Prefața e semnată de unul dintre cei mai mari poeți americani ai momentului (probabil, cel mai mare, dar rămânem subiectiv modești): Ilya Kaminsky (apărut în română la Casa de Editură Max Blecher).

Este primul export de al unui volum de poezie românească din Republica Moldova în Dallas, Texas. Puțini autori români au volume de poeme apărute pe piața editorială americană, care este o piață autosuficientă. Editura Deep Vellum, unde a apărut Arme grăitoare, este printre puținele edituri americane specializată în traduceri (de obicei, proză).

Armele trebuie să fie, într-adevăr, grăitoare, ca să apară în SUA.

Ediția română a apărut la Editura Cartier, în 2009, în colecția Rotonda.

„Perfecționist sau nu, Emilian Galaicu-Păun e unul dintre cei mai culți (ba chiar oculți) poeți romani contemporani…” (Șerban Foarță)

The post Export de „Arme grăitoare” appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Topul celor mai vândute cărți Cartier

1. O. Nimigean. p tlkmnd alba ai btn d POWER. Poeme alese de Bogdan Crețu. Fotografii de Dan Ciupureanu (Cartier de colecție)
2. Ștefan Manasia. Etica grunge. Sîntem generația extincției. Poeme alese 2003 – 2023. Fotografii de Mircea Struțeanu (Cartier de colecție)
3. Ruxandra Cesereanu. Panteră neagră am fost cândva. Poeme alese Giovanni Magliocco și Ilona Duță. Fotografii de Ana Toma (Cartier de colecție)
4. Grădina de sticlă, de Tatiana Țibuleac (Cartier Popular)
5. Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut, de Tatiana Niculescu (Cartier Popular)
6. Sindromul Joubert. Poeme, de Tiberiu Neacșu (Rotonda)
7. În căutarea timpului pierdut. Vol.VI. Dispariția Albertinei, de Marcel Proust. Traducere din  franceză de Cristian Fulaș (Cartier de colecție)
8. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țibuleac (Cartier Popular)
9. Eutopia. Concepte, identități și istorii românești deLiviu Neagoe (Cartier Istoric)
10. Sfârșitul lumii e un tren, de Daniela Rațiu (Rotonda)

Top vânzări carte copii Gaudeamus 2023

1. Regele Piticuț, de Radu Vancu. Ilustrații de Irina Dobrescu (Cartier codobelc)
2. Privighetoarea și trandafirul, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache (Cartier codobelc)
3. Nemaipomenita întâmplare a pripitei Ena, de Robert Șerban. Ilustrații de Bajko Attila (Cartier codobelc)
4. Cofetăria, de Lavinia Braniște. Ilustrații de Mihaela Paraschivu (Cartier codobelc)
5. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc (Cartier codobelc)
6. Prietenul devotat, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache (Cartier codobelc)
7. Povestea și tocmala altor țări ce sunt primprejur, deGrigore Ureche. Desene de Lică Sainciuc (Cartier codobelc)
8. Prințul fericit, de Oscar Wilde. Ilustrații de Anca Smărăndache. (Cartier codobelc)
9. Remarcabila rachetă, de Oscar Wilde. Traducere din engleză de Lavinia Braniște. Ilustrații de Anca Smărăndache (Cartier codobelc)
10. Mic atlas ilustrat de curiozități uimitoare despre animale, de Maja Säfström. Traducere din engleză de Anastasia Gavrilovici. (Cartier codobelc)

The post Gaudeamus 2023. Cele mai vândute cărți Cartier appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

E fondatorul celei mai importante edituri românești din Basarabia. Gheorghe Erizanu, care crede în unire, o face prin cultură. Cum nu crede în minuni, în loc să aștepte un miracol, o pune la cale carte cu carte. Războiul din Ucraina va grăbi unirea? Imposibil de anticipat, dar dacă se tot amînă, cel puțin să nu uităm că vrem s-o facem.

Cristian Teodorescu: De două ori pe an se face și se vede unirea cu Basarabia. O dată la Bookfest, încă o dată la „Gaudeamus”. Prin Editura Cartier, dacă altfel nu se poate. Cum vă merge?

Gheorghe Erizanu: Noi o facem cu încăpățînare în fiecare zi, de la fondarea Editurii Cartier, din 1995. Prin cărțile noastre care sînt de peste un sfert de secol în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Prin autorii Cartier, care nu au frontiere politice. Fie că sînt scriitori români din București, fie că sînt din Brașov, fie că sînt din Chișinău, fie că sînt din Paris, din Bistrița, din Iași sau din Sibiu. De ani buni punem pe coperta a IV-a prețul în lei românești și lei moldovenești. Nu sîntem unioniști de tîrguri și saloane. Noi ne-am făcut munca și în perioada cînd 2-3% din cetățenii Republicii Moldova susțineau unirea în sondajele de opinie de la Chișinău și acum, cînd s-a ajuns la peste 30% din respondenți care susțin Unirea. Nu am fost și nu sîntem mirii unirii care să aștepte legăturile și colacii. Unirea se face în fiecare zi prin selecția cărților, autorilor, prin grija față de ținuta tipografică a cărților scoase. Dacă punem trei culori pe copertă, asta nu înseamnă că apropiem Unirea. Dacă reușim să vindem o carte românească în toate librăriile românești din lume, atunci adunăm și înmulțim numărătoarea de frați.

C.T.: Tîrgul Bookfest de la Chișinău cum se descurcă?

Gh. E.: Bookfest-ul și „Gaudeamusul“ sînt doar niște jaloane în anul editorial, un raport la zi al editurilor. Problema pe care o are „Gaudeamusul“ (tîrgul de la București, n. C.T.) e că măsoară calitatea editurilor în metri pătrați și a împărțit imperial lumea editorială. Este un tîrg de carte construit pe verticală și eu cred că, în lumea cărților, construcțiile sînt firești pe orizontală. Unirea se face și prin Bookfest-ul de la Chișinău. Efortul de a aduce marile edituri la Chișinău este mare și e meritul lui Mihai Mitrică că are energia să aducă un tîrg important de carte în Basarabia. Unirea se face și cu efortul scriitorilor români care ajung la evenimente, la Zilele Literaturii Române, la lansări la Chișinău. Unirea se amînă prin cozile mari la vămile dintre România și Republica Moldova. În acest an, după invazia rușilor în Ucraina, un marfar staționează cîte 3-7 zile în vamă. Polonezii și ucrainenii au făcut vămi comune în februarie. Nouă ni se spune că un stat UE nu poate avea o singură vamă cu un stat non-UE. Au făcut în vară o comisie care să unifice organele de control ale celor două state la vama Albița-Leușeni. Comisia lucrează și acum. Avem grăniceri și vameși separați în continuare la ambele puncte.

C.T.: Ce-ar fi însemnat pentru voi intrarea României în Schengen?

Gh. E.: Tot așteptăm intrarea României în zona Schengen, ca să mai apară un punct suplimentar în negocieri. Altfel, nouă ne merge minunat. În februarie-martie, cînd a început războiul, am stat pe geamantane, am făcut pașapoarte internaționale la cîini și pisici, am golit stocurile de hîrtie și am tipărit cărți pînă în aprilie, apoi am așteptat să fie restabilite sau făcute din nou noile lanțuri logistice de furnizare a hîrtiei, cartonului, vopselelor tipografice. Am amînat Zilele Literaturii Române din mai în decembrie. I-am îmbărbătat pe prietenii noștri din România, care n-au de unde ști că o armată mare nu înseamnă și o armată victorioasă. Eu m-am bucurat și am respirat ușurat după victoria trupelor teritoriale ucrainene ale lui Vitali Kim, fără arme grele și fără tancuri, împotriva aeropurtatelor rusești la Voznesensk. A fost lupta care a oprit rușii la peste o sută de kilometri de Odessa, la nord de Mîkolaev. Am scos Filtre, cartea de articole de cultivare a limbii a lui Valentin Guțu, care acoperă o mare scăpare a DOOM III, care a uitat să dea transliterarea numelor și toponimelor ucrainene în română. Am mai făcut niște lucruri cotidiene: am scos primele trei volume dintr-o nouă traducere din Proust, semnată de Cristian Fulaș, am continuat să scoatem cărți în colecțiile noastre. Am încercat să intrăm într-o normalitate, chiar dacă ea nu prea se vede. Dar după război, după criza energetică, după criza gazelor rămîne doar cultura. Pînă și actele de eroism sau de lașitate se uită. Cărțile rămîn.

C.T.: De cînd cu războiul din Ucraina a crescut numărul unioniștilor. Or fi și rusofoni și găgăuzi printre ei?

Gh. E.: Probabil sînt și ucraineni (e cea mai mare minoritate din Republica Moldova, rusificată în perioada sovietică), și bulgari, și ruși, și evrei. În perioada sovietică, profesorii care predau limba și literatura rusă în școlile din Basarabia primeau salariul cu 50% mai mare decît profesorii de istorie, română sau matematică. Nu știu dacă sînt găgăuzi. Cel puțin, eu știu unul. Dar soarta lor e și mai tragică decît a nemților din Basarabia, care, în urma trocului Stalin-Hitler, s-au întors în Germania în anii ’40, cei rămași au fost duși în Altai. Găgăuzii au fost deznaționalizați complet. Noi am scos cartea fotografului italian Alessandro Vincenzi Găgăuzii. Turcii ortodocși din Republica Moldova în română, engleză și găgăuză. E o carte despre găgăuzi. Nu cunoșteau nici una dintre limbile în care a apărut cartea. Nici găgăuza. În anii ’90, bașcanul Furuzal a închis grădinițele găgăuze, ceea ce a mai rămas după sovietici, și le-a transformat în grădinițe rusești. Spațiul mediatic găgăuz e dominat de canalele propagandistice rusești (ei nu se supun Audiovizualului din Chișinău). E o situație complicată. Și e nevoie de un efort cotidian pentru revenirea în albia firească a lucrurilor.

C.T.: Propaganda Rusiei prin intermediul localnicilor cum o mai duce?

Gh. E.: În 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru siguranța informațională a Republicii Moldova. Ca și în cazul siguranței energetice. Biserica Ortodoxă Rusă funcționează pe teritoriul Republicii Moldova ca un minister propagandistic al Kremlinului. Iar basarabenii au cea mai mare încredere, dacă tot ați făcut trimitere la sondaje, în Biserică. Sigur că propaganda rusă se face și prin intermediul localnicilor. Războiul a forțat Kremlinul să activeze „agenții adormiți“. Poate pînă la sfîrșitul războiului o să-i știm pe toți. Ca fapt divers, actuala ambasadă a Rusiei la Chișinău a fost construită pe fundamentul viitoarei Biblioteci Naționale. Decizia de a transmite locul și fundația unei viitoare Biblioteci Naționale ambasadei ruse aparține localnicilor. Nu au fost marțienii.

C.T.: Unirea din 1918 s-a făcut după un război. Să fie războiul lui Putin ocazia unei noi uniri?

Gh. E.: Dacă găsim un Stere (Constantin Stere, n. C.T.) care e gata, după Unire, să facă pușcărie la București și apoi să fie izolat la Bucov, probabil. Războiul poate fi privit și ca o oportunitate. Dacă intrăm în paralele istorice și populiste, atunci putem face trimitere și la regele neamț al românilor din 1918, și la președintele neamț al românilor din 2022. Problema e alta, de fapt: e gata poporul român să suporte consecințele unei uniri? Eu sînt adeptul pașilor mici și consecvenți. Mă sperie revoluțiile. Noi facem mare tam-tam de 30 de ani la 1 Decembrie sau 27 Martie, apoi uităm cu desăvîrșire de unire pentru restul zilelor, în loc să muncim conștient și perseverent în fiecare zi. Pas cu pas, vorba președintelui.

C.T.: Ce zic diasporenii voștri din Rusia despre Putin?

Gh. E.: Nu vor să zică nimic. E cenzură totală acolo. Se tem să vorbească. Evită discuțiile pe asemenea teme. Riscul de a fi condamnat e de 10-15 ani. Îi înțeleg. Foarte mulți au revenit acasă. Unii și-au trimis copiii, care riscau să fie mobilizați în armata rusă, aici.

C.T.: Dar basarabenii care s-au dus în Occident?

Gh. E.: Basarabenii din Occident sînt în situația cea mai avantajoasă acum. Nu riscă să fie cotropiți de ruși. E răsplata pentru vremurile grele de la începutul emigrației lor. Majoritatea sînt pro-occidentali. Asta nu înseamnă că nu găsim printre ei și mari partizani ai lui Putin sau ai teoriilor conspiraționiste de la Kremlin.

C.T.: Pe cine acuză basarabenii pentru întunericul și frigul din case – pe Putin sau pe Maia Sandu?

Gh. E.: 30% o acuză pe Maia Sandu, 30% îl acuză pe Putin și 30% nu știu pe cine să acuze. Cam așa arată ultimul sondaj credibil din Republica Moldova. Așa arătăm noi. Un pic obosiți de istorie și îmbătrîniți fără a fi fost viguroși și tineri vreodată. Dar eu sînt un optimist incurabil. Nu vreau să cred că sînt un naiv.

Un interviu de Cristian Teodorescu, Cațavencii, 11 ianuarie 2023

The post Gheorghe Erizanu: „Războiul a forțat Kremlinul să activeze «agenții adormiți» appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Cea mai vândută carte în Librăriile Cartier, în august crt, a fost Jurnal precar, de Tamara Cărăuș. Întâmplător, fără a ști de succesul de librărie, Victor Munteanu, un cititor pasionat, scria despre cartea Tamarei Cărăuș: „Vă îndemn s-o citiți. Este poate cea mai inteligentă și subtilă scriere provenită din Republica Moldova din ultimii 30 de ani și, cu siguranță, șocant de sinceră. Într-un moment dat îmi pierdusem speranța. Credeam că mim-ul literar chiar și-a făcut o patrie aici (dar cine-i fără de păcat ?!) și iată o adevărată nestemată. Vai, câte și câți ne vom regăsi în scrierile din ce în ce mai subtile, mai savuroase și, totodată, cu note de tristețe abia auzite de după paravanul cotidianului nevrotic al unei intelectuale veșnic față în față cu supliciul minții..dar cui îi pasă?!”

1. Jurnal precar, de Tamara Cărăuș. Editura Cartier
2. Eu sunt cartea, de Marcela Benea. Editura Cartier
3. Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
4. Scrisori către Ion Druță, de Ștefan Susai. Editura Cartier
5. Temă pentru acasă, de Nicolae Dabija. Editura pentru Literatură și Artă
6. Ard pădurile, de Paula Erizanu. Editura Cartier
7. Pâinea noastră cea din toate filele, de Vasile Romanciuc. Editura Cartier
8. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
9. Un blat de miliarde, de Vasile Bumacov. Editura Cartier
10. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii:

1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
2. Aricioaica-doctorița, de Aurel Scobioală. Editura Lumina
3. Amintiri din copilărie și alte povestiri, de Ion Creangă. Editura Cartier
4. Balada celor cinci motănași, de Ion Druță. Ilustrații de Mihaela Paraschivu. Editura Cartier
5. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
6. Găsește-mă! Animale uimitoare. Editura Prut
7. Ooooo poveste de iubire, de Victoria Pătrașcu. Ilustrații de Veronica Neacșu. Editura Cartier
8. Carte sonoră. Ce animale trăiesc la fermă. Editura Prut
9. Uf! Un ghid de convețuire cu frații și surorile mai mici, de Ionela Hadârcă. Editura Prut
10. Băiatul care voia să doarmă, de Michel Brule. Editura Cartier

 

The post Top vânzări august 2022. Librăriile Cartier appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

1. Revolta lui Atlas, de Ayn Rand
2. Sex & Perestroika, de Costantin Cheianu
3. Toți oamenii Kremlinului, de Mihail Zîgar
4. Ciuleandra, de Liviu Rebreanu
5. Divina comedie, de Dante
6. Izvorul, de Ayn Rand
7. Maeștrii unei arte muribunde, de Claudiu Komartin
8. Noi, cei vii, de Ayn Rand
9. Spune-mi Gioni! de Aureliu Busuioc
10. Testamentul necitit, de Lilia Bicec-Zanardelli

The post eBook Cartier. Top vânzări august 2022 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

1. Dificila Unire, de Alberto Basciani
2. Maestrul și Margarita, de Mihail Bulgakov
3. Prinț și cerșetor, de Mark Twain
4. Nimic nu este adevărat, totul este posibil. Aventuri în Rusia de azi, de Peter Pomerantsev
5. Cartea foametei, de Larisa Turea
6. Cumplite vremi, de Vladimir Beșleagă
7. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc
8. Noi, cei vii, de Ayn Rand
9. Tradiții la supraofertă, de Florin Dumitrescu
10. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru

În această lună a căzut din top Divina comedie, de Dante.

The post eBook Cartier. Top vânzări iulie 2022 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Topul este deschis de cartea lui Peter Pomerantsev Nimic nu este adevărat și totul este posibil. Aventuri în Rusia de azi, tradusă din engleză de Adrian Ciubotaru. Îmi voi permite un citat lung din interviul lui Peter Pomeransev din Spot Media, pentru a înțelege Rusia, dacă avem atâta indulgență încât s-o mai putem înțelege:

„ – Care au fost narațiunile pe care Rusia le-a construit intern, cum au fost oamenii pregătiți pentru ce face Putin zilele acestea?

– Sunt două mari narațiuni.

Imediat după 1991, Rusia intră într-un colaps sociologic și psihologic. Felul în care oamenii își explicau lumea, împărțită în comunist și anticomunist, a devenit lipsit de sens. Categoriile sociale – scriitor sovietic, muncitor sovietic, artist sovietic, om de știință sovietic – nu mai există.

Dacă aveai această identitate, ea a ajuns brusc să nu mai însemne nimic. Oamenii au intrat nu doar într-un colaps economic, ci într-un colaps mental. Dacă ne uităm peste arta, peste poezia acelor vremuri, vedem asta: cuvintele și-au pierdut toate semnificațiile. Oamenii erau ca într-o gaură neagră.

Propagandiștii cu care am vorbit s-au concentrat pe două lucruri.

Primul este acela de a explica lumea: ideologia sovietică a dispărut și ideologia predemocratică nu a funcționat, până în 1993 deja se știa asta. Și atunci au înlocuit ideologia cu conspirația. Conspirația a devenit cea care explică lumea.

Asta s-a întâmplat mai întâi organic, oamenii vor conspirații, oamenii vor misticism, pentru a explica lumea, iar apoi conspirația a devenit politică de stat, sub Putin. Nu e vorba despre o teorie a conspirației din spatele unei ideologii, teorii ale conspirației au existat mereu, în lumea comunistă (de tipul de vină pentru tot este Troțki sau burghezia). Acum, conspirația este ideologia și nu se termină niciodată.

Acest lucru e foarte util pentru Kremlin, pentru că le dă oamenilor un sens, le explică lumea, locul lor în lume, eșecurile, dar totodată îi menține pe oameni pasivi. Dacă trăiești într-o lume plină de conspirații, democrația este un mit.

În timpul protestelor din 2012 la adresa lui Putin, au fost atunci proteste masive, au apărut diferite narațiuni despre care putem presupune că au venit dinspre Kremlin. Una dintre direcțiile de propagandă a fost aceea că toți protestatarii lucrează pentru CIA.

Asta nu înseamna însă nimic pentru oameni și așa au început să dea drumul altor teorii, că protestele de fapt sunt organizate de Kremlin, pentru a-i testa pe oameni și că oamenii despre care crezi că ar fi anti-Putin, ca Navalnîi, de fapt, lucrează pentru Kremlin.

Ideea era să-i demotivezi pe oameni: dacă liderii protestului erau, de fapt, oameni ai Kremlinului, nu îi poți urma. Putem ghici cine e în spatele acestor teorii.

Să ne uităm la războiul de acum. Cele mai multe teorii pe care Kremlinul a încercat să le folosească au eșuat: denazificarea Ucrainei, de pildă. Dar această teză că Rusia a fost forțată să intre în război, pe care Putin o tot repetă, funcționează. Nu trebuie să spună împotriva cui luptă, sunt aceste forțe întunecate, totul e în umbră. Asta rezonează cu oamenii și îi face să se simtă confortabil.

Ăsta e primul palier: conspirația. Și asta funcționează în multe părți ale lumii, dar în Rusia a devenit religie de stat.

Al doilea palier este un fel de triumf al cinismului, care spune, în esență: „voi, oameni naivi, voi credeți în democrație, în drepturile omului, dar acestea sunt doar mituri în spatele cărora se află manipularea”. 

E foarte aproape de teoria conspirației, dar adaugă acest nivel cinic, care spune că nu există valori nicăieri în lume, toată lupta pentru libertate este o iluzie. Și acest ton a fost foarte popular, atât intern, cât și pe plan global, și e ceva agresiv aici, ca și cum ar vrea să atragă toată lumea în asta.

Și tot repetă: „sunteți ca noi, ucrainenii sunt ca noi, soldații sunt ca noi” și prin „noi” se înțelege o lume fără valori și fără adevăr. Și cu cât te gândești mai mult, cu atât înțelegi că avem de-a face cu completa neputință a Rusiei de a-și rezolva propria traumă. E o societate bolnavă psihic.

E o completă inabilitate de a-și confrunta propria traumă și atunci exportă agonia către ceilalți. Asta face Rusia foarte periculoasă, nu stă într-o colț și-și înfruntă trauma, ci atrage toată lumea în asta. Și are mulți parteneri în lume: saudiții, chinezii sunt astfel.

Ne putem uita la Rusia ca la un ciudat din colțul clasei, dar nu e așa. Pariul Rusiei e că alianța celor puternici funcționează, de asta e atât de important ce se întâmplă în Ucraina: chinezii se uită, saudiții se uită și aleg ce parte să susțină, India se uită.

Doar pentru că Rusia greșește, asta nu înseamnă că Rusia va pierde.”

Topul eBook al lunii iunie are o surpriză: lipsește Divina comedie, de Dante:

1. Nimic nu este adevărat și totul este posibil. Aventuri în Rusia de azi, de Peter Pomerantsev
2. Copiii căpitanului Grant, de Jules Verne
3. Cartea foametei, de Larisa Turea
4. Istoria Gărzii de Fier, de Traian Sandu
5. Portretul lui Dorian Gray, de Oscar Wilde
6. Povestea lui Harap Alb, de Ion Creangă. Ilustrații de Igor Vieru
7. Revolta lui Atlas. Noncontradicția, de Ayn Rand
8. Revolta lui Atlas. Ori-ori, de Ayn Rand

Aici se încheie topul cărților digitale. Nu uitați de cei mai triști ca noi. În Librăriile Cartier continuă acțiunea „O carte în așteptare”. Este după modelul cafenelelor italiene „O cafea în așteptare”. Procuri o carte pentru cineva care nu-și poate permite s-o cumpere, dar va fi recunoscător pentru zilele de lectură pe care le-ați oferit.

The post eBook Cartier. Top vânzări iunie 2022 appeared first on Editura CARTIER: Carti online.

Cele mai vândute cărți ale lunii iunie, în Librăriile Cartier, au fost:

1. Filtre, de Valentin Guțu. Editura Cartier
2. Perfect nemulțumită, de Irina Brumă. Editura Cartier
3. 28 iunie 1940, de Dorin Dușceac. Editura Cartier (tiraj epuizat)
4. Baltagul, de Mihail Sadoveanu. Editura Mihail Sadoveanu
5. Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
6. Neamul Șoimăreștilor, de Mihail Sadoveanu. Editura Mihail Sadoveanu
7. Republica Moldova: 30 de ani în 30 de cuvinte, de Dorina Roșca și Lidia Cotovanu. Editura Cartier
8. Cititorul din peșteră, de Rui Zink. Editura Humanitas
9. Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. Editura Cartier
10. În căutarea timpului pierdut. În partea dinspre Swann, de Marcel Proust. O nouă traducere din limba franceză de Cristian Fulaș. Editura Cartier

Cele mai vândute cărți pentru copii:

1. Albinuța, de Grigore Vieru. Desene de Lică Sainciuc. Editura Cartier
2. Hai să-ți spun… 156 de răspunsuri date celor mici. Editura Epigraf
3. Matilda, de Roald Dahl. Editura Arthur
4. Când bunicul era nepot, de Aureliu Busuioc. Editura Cartier
5. Căpitan la 15 ani, de Jules Verne. Editura Regis
6. Insula delfinilor albaștri, de Scott O”Dell. Editura Arthur
7. Făguraș de poezie. Editura Epigraf
8. Povestea furnici, de Ion Druță. Ilustrații de Silvia Olteanu. Editura Cartier
9. Aventurile lui Sherlock Holmes, de Arthur Conan Doyle. Editura Regis
10. Balada celor cinci motănași, de Ion Druță. Ilustrații de Mihaela Paraschivu. Editura Cartier

În luna iulie, în Librăriile Cartier, poți alege 3 cărți Cartier sau Polirom, achiți doar 2.

The post Top vânzări iunie 2022. Librăriile Cartier appeared first on Editura CARTIER: Carti online.